Главная страница Случайная страница
Разделы сайта
АвтомобилиАстрономияБиологияГеографияДом и садДругие языкиДругоеИнформатикаИсторияКультураЛитератураЛогикаМатематикаМедицинаМеталлургияМеханикаОбразованиеОхрана трудаПедагогикаПолитикаПравоПсихологияРелигияРиторикаСоциологияСпортСтроительствоТехнологияТуризмФизикаФилософияФинансыХимияЧерчениеЭкологияЭкономикаЭлектроника
⚡️ Для новых пользователей первый месяц бесплатно. А далее 290 руб/мес, это в 3 раза дешевле аналогов. За эту цену доступен весь функционал: напоминание о визитах, чаевые, предоплаты, общение с клиентами, переносы записей и так далее.
✅ Уйма гибких настроек, которые помогут вам зарабатывать больше и забыть про чувство «что-то мне нужно было сделать».
Сомневаетесь? нажмите на текст, запустите чат-бота и убедитесь во всем сами!
Metabolismul proteinelor
|
|
Teste la Biochimie
1. Funcţ iile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică
2. Funcţ iile biologice ale proteinelor:
a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţ iali:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţ iali:
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină
5. Selectaţ i aminoacizii semidispensabili:
a) [ ] asparagina
b) [x ] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
6. Afirmaţ ii corecte referitor la compusul chimic:
a) [ ] este histidina
b) [x] este aminoacid heterociclic
c) [ ] este aminoacid dispensabil
d) [ ] conţ ine ciclul imidazol
e) [x] dă reacţ ia xantoproteică pozitivă
7. Afirmaţ ii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
NH2
a) [ ] este asparagina
b) [ ] este glutamina
c) [ ] este aminoacid esential
d) [x] dă reacţ ia ninhidrinică pozitivă
e) [ ] este aminoacid bazic
8. Afirmaţ ii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
NH2
a) [ ] este î ncă rcat pozitiv
b) [ ] dă reacţ ia Fol pozitivă
c) [ ] dă reacţ ia xantoproteică pozitivă
d) [x] posedă proprietă ţ i acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
9. Rolul HCl î n digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţ iunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţ iunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţ ial proteinele alimentare
10. Rolul HCl î n digestia proteinelor:
a) [x] posedă acţ iune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] accelerează absorbţ ia fierului
d) [ ] inhibă secreţ ia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului î n stomac
11. Reglarea secreţ iei sucului pancreatic ş i intestinal:
a) [ ] secretina stimulează secreţ ia sucului pancreatic să rac î n bicarbonaţ i
b) [x] secretina stimulează secreţ ia sucului pancreatic să rac î n enzime
c) [ ] pancreozimina este sintetizată î n celulele stomacului
d) [ ] pancreozimina reglează secreţ ia sucului gastric
e) [x ] pancreozimina stimulează secreţ ia sucului pancreatic bogat î n enzime
12. Proprietă ţ ile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei stomacului
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
d) [x] activarea pepsinogenului constă î n scindarea de la capă tul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)
e) [ ] activarea pepsinei are loc î n celulele mucoasei stomacale
13. Proprietă ţ ile pepsinei:
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţ iunea bicarbonaţ ilor
b) [x] activarea pepsinogenului constă î n proteoliza limitată
c) [ ] pH-ul optimal de acţ iune a pepsinei este 3, 0-4, 0
d) [x] pH-ul optimal de acţ iune a pepsinei este 1, 5-2, 5
e) [ ] este o enzimă lipolitică
14. Pepsina:
a) [x] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă grupă rile -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţ ionează asupra tuturor legă turilor peptidice
c) [ ] scindează legă turile peptidice din keratine, histone, protamine ş i mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele pâ nă la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
15. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţ iunea enterokinazei ş i a tripsinei
e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţ iunea HCl
16. Tripsina:
a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei
b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale
d) [x] transformarea tripsinogenului î n tripsină constă î n proteoliza limitată
e) [ ] activarea tripsinei are loc î n pancreas
17. Tripsina:
a) [ ] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă Lys ş i Arg prin gruparea -NH2
b) [x] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă Lys si Arg prin gruparea -COOH
c) [x ] pH-ul optimal de acţ iune a tripsinei este 7, 2-7, 8
d) [ ] pH-ul optimal de acţ iune a tripsinei este 1, 5-2, 5
e) [ ] scindează proteinele pâ nă la aminoacizi liberi
18. Enterokinaza:
a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare
b) [x ] scindează de la capă tul N-terminal al tripsinogenului o hexapeptidă acidă
c ) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactiv
d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţ iunea bicarbonaţ ilor
e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţ iunea tripsinei
19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală î n formă de chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin î n formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc î n pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţ iunea tripsinei ş i a chimotripsinei prin proteoliza limitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2
b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului î n formă activă
c ) [ ] scindează proteinele pâ nă la aminoacizi liberi
d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţ ine -OH al Ser ş i inelul imidazolic al His
e) [ ] pH-ul optimal de acţ iune este 1, 5 – 2, 5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [x] carboxipeptidaza A conţ ine Zn++ ş i scindează de la capă tul C-terminal aminoaczii aromatici
d) [x] carboxipeptidaza A posedă ş i acţ iune esterazică ce se amplifică la substituirea Zn++ cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr ş i Trp de la capă tul C-terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [x] funcţ ionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ ş i Mn++
23. Funcţ iile proteazelor:
a) [x] de protecţ ie (coagularea sâ ngelui, liza celulelor)
b) [x] generarea substanţ elor biologic active (hormonilor, agenţ ilor vasoactivi)
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] sinteza zimogenilor
e) [ ] sinteza aminelor biogene
24. Absorbţ ia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţ i prin difuzie simplă
b) [ ] transportul AA este activ primar ş i necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar ş i necesită ATP
d) [x] la transportul AA participă Na+ , K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza
25. Absorbţ ia aminoacizilor (AA):
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA ş i a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA ş i a Na+
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitoză
e) [x] î n celule peptidele ş i proteinele nehidrolizate pot fi scindate de proteazele lizozomale
26. Absorbţ ia aminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si î n intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţ ire
c) [x] este dependentă de concentraţ ia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţ ia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA î nrudiţ i structural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fă ră utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legă turilor –CO–NH– din glutation
d) [x] funcţ ionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţ ii î n care se utilizează 6 molecule de ATP
29. Putrefacţ ia aminoacizilor î n intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţ iunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţ iunea enzimelor proteolitice gastrice ş i pancreatice
c) [x] conduce la formarea atâ t a substanţ elor toxice, câ t ş i a celor netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graş i si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
30. Produsele putrefacţ iei aminoacizilor î n intestin:
a) [ ] scatolul ş i indolul se formează din histidină
b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul ş i fenolul se formează din triptofan
e) [ ] metilmercaptanul ş i acidul sulfhidric se obţ in din serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţ ie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc î n intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric ş i acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza ş i arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţ elor toxice
32. Produsele de putrefacţ ie a aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţ ie a tirozinei
b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţ ie a triptofanului
c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţ ională a ficatului
e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţ ie in intestin
33. Compusul chimic:
a) [ ] reprezintă acidul benzoic
b) [x] reprezintă acidul hipuric
c) [ ] se formează î n intestin in procesul de putrefacţ ie
d) [x] se formează î n ficat î n rezultatul conjugă rii benzoil-CoA cu glicina
e) [x] este o probă de examinare a funcţ iei de dezintoxicare a ficatului
34. Reglarea digestiei proteinelor î n stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţ ia de HCl ş i mai puţ in secreţ ia de pepsinogen
b) [ ] histamina stimulează secreţ ia de pepsinogen ş i mai puţ in secreţ ia de HCl
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţ ia de HCl
d) [x] gastrina stimulează secreţ ia de HCl ş i de pepsinogen
e) [x] gastrina acţ ionează prin AMP ciclic
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) î n ţ esuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv ş i a enzimelor
b) [ ] toţ i AA pot fi utilizaţ i î n gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat î n lipide
d) [x] toţ i AA pot fi oxidaţ i pâ nă la CO2 ş i H2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Că ile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţ i aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor ş i a amoniacului
c) [ ] toţ i aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] î n rezultatul DA intramoleculare se obţ in alfa-cetoacizi ş i amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţ iunea oxidazelor L- ş i D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate î naltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţ iunea enzimei glutamat oxidaza
b) [ x] are loc sub acţ iunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ x] coenzimele sunt NAD+ ş i NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD ş i FMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibil
b) [x] î n dezaminare se utilizează NAD+, iar î n reaminare – NADPH
c) [ ] î n dezaminare se utilizează NADP+, iar î n reaminare – NADH
d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă î n sinteza aminoacizilor dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] î n calitate de coenzime utilizează FAD ş i FMN
d) [x] ATP ş i GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupă rii -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a dezamină rii indirecte a aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp ş i Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp ş i Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţ iile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţ iei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuş i intermediari (baze Schiff)
b) [ ] î n procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) î n piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] î n procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului î n piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice
b) [ ] î n condiţ ii normale posedă activitate î naltă î n sâ nge
c) [ x] î n hepatite creş te preponderent activitatea serică a alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] î n infarctul miocardic creş te considerabil activitatea serică a aspartataminotransferazei (AST)
e) [ ] ALT ş i AST nu sunt enzime organospecifice
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţ ia de transaminare a alaninei
b) [x] este o etapă a dezamină rii indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] î n rezultatul reacţ iei se formează piruvat ş i glutamat
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţ ia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţ ia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] î n rezultatul reacţ iei se formează oxaloacetat ş i glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] î n prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] î n etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
51. Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] î n prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] î n etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat ş i NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) ş i glutamatdehidrogenaza
e) [ ] î n procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O alanindehidrataza
b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu alaninaminotransferaza
c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3 glutaminaza
d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) ş i glutamatdehidrogenaza
e) [ ] î n procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O alaninhidrataza
e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat alaninaminotransferaza
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat ş i NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) ş i glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat ş i NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) ş i glutamatdehidrogenaza
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat ş i NAD+
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O aspartatsintaza
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat aspartataminotransferaza (AST)
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţ ia de transaminare dintre glutamină ş i piruvat
b) [x] catalizează reacţ ia de transaminare dintre alanină ş i alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creş te î n hepatitele acute ş i cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică î naltă î n infarctul miocardic
e) [ ] î n afecţ iunile hepatice activitatea serică a ALT scade
61. Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţ ia de transaminare dintre glutamină ş i oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţ ia de transaminare dintre aspartat ş i alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creş te semnificativ î n formele grave ale afecţ iunilor hepatice
d) [x] î n infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale î n 24-48 ore
e) [ ] î n infarctul miocardic ş i afecţ iunile hepatice activitatea serică a AST scade
62. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţ ia de î nlă turare a grupă rii –COOH din aminoacizi î n formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare
d) [ ] toţ i aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] î n rezultatul alfa-decarboxilă rii se obţ in aminele biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substrat
b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B1)
e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura coenzimei
64. Reacţ ia chimică:
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţ ia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţ ia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţ iei posedă acţ iune vasoconstrictoare
65. Reacţ ia chimică:
a) [ ] este reacţ ia de sinteză a triptaminei
b) [ ] este o reacţ ie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţ iei inhibă secreţ ia de HCl î n stomac
d) [x] produsul reacţ iei posedă acţ iune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţ iei este mediator î n reacţ iile alergice ş i inflamatorii
66. Reacţ ia chimică:
a) [ ] este reacţ ia de formare a histaminei
b) [x] este reacţ ia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţ iei posedă acţ iune vasoconstrictoare
67. Reacţ ia chimică:
a) [ ] este reacţ ia de formare a histaminei
b) [ ] produsul reacţ iei poseda acţ iune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţ iei contribuie la secreţ ia de HCl î n stomac
d) [x] produsul reacţ iei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţ iei
e) [x] produsul reacţ iei este mediator î n SNC
68. Reacţ ia chimică:
a) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a tirozinei
b) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţ ia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţ ia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţ iei este precursorul noradrenalinei ş i al adrenalinei
69. Reacţ ia chimică:
a) [x] este reacţ ia de decarboxilare a 3, 4-dioxifenilalaninei (DOPA)
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scă derea tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa mă reş te tensiunea arterială
70. Reacţ ia chimică:
R-CH2-NH2+ H2O + O2→ R-COH + NH3+ H2O2
a) [ ] este reacţ ia de formare a aminelor biogene
b) [x] este reacţ ia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul
71. Reacţ ia chimică:
NH2 NH2
| |
HOOC - CH- (CH2)2- COOH → CH2- (CH2)2- COOH + CO2
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţ iei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţ iei este mediator activator î n SNC
e) [x] produsul reacţ iei este utilizat î n tratamentul epilepsiei
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- ş i diaminoxidazelor:
a) [ ] tiamina
b) [ ] niacina
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] vitamina B6
73. Precursorul catecolaminelor:
a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
74. Precursorul histaminei:
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
75. Serotonina se sintetizează din:
a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
76. Produsele finale ale scindă rii proteinelor simple:
a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
77. Amoniacul se obţ ine î n urmă toarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graş i
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice ş i pirimidinice
78. Amoniacul se obţ ine î n urmă toarele procese:
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţ ia aminoacizilor î n intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
79. Reacţ ia chimică:
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
a) [x] este o reacţ ie de dezintoxicare temporară a amoniacului
b) [ ] are loc doar î n ficat ş i î n rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţ esuturi spre ficat ş i rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
80. Ciclul glucoză -alanină:
a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muş chi spre ficat
b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muş chi spre ficat
c) [ ] î n muş chi are loc reacţ ia: NH3 + piruvat → Ala + H2O
d) [ ] î n ficat are loc reacţ ia: Ala + H2O → piruvat + NH3
e) [x] implică transreaminarea ş i transdezaminarea alaninei
81. Enzimele ş i coenzimele ciclului glucoză -alanină:
a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
b) [x] glutamatdehidrogenaza
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT)
d) [ ] tiaminpirofosfat
e) [ ] FAD
82. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv î n ficat
b) [ ] are loc î n rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţ ial î n citoplasmă, iar parţ ial î n mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
83. Ureogeneza:
a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc î n toate ţ esuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată î n ficat ş i eliminată cu urina
84. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
85. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:
a) [x] arginina
b) [ ] alanina
c) [x] ornitina
d) [x] citrulina
e) [ ] lizina
87. Câ te molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
88. Câ te legă turi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
89. Câ te molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a 100 molecule de uree?
a) [x] 100
b) [ ] 200
c) [ ] 300
d) [ ] 400
e) [ ] 500
90. Ciclul ureogenetic (prima reacţ ie):
a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legă tură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţ ie î n sinteza ureei):
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
92. Selectaţ i reacţ iile ciclului ornitinic:
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7
93. Selectaţ i reacţ iile ciclului ornitinic:
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
94. Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţ inerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţ inerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] î n rinichi glutaminaza catalizează reacţ ia: Gln + H2O → Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă î n rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţ ia de formare a să rurilor de amoniu î n rinichi
95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] serina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] tirozina
d) [x] acidul glutamic
e) [ ] glicina
96. Selectaţ i compuş ii care prin dezaminare pot genera amoniac:
a) [ ] alfa-cetoglutaratul
b) [x] guanina, adenina
c) [x] glutamina
d) [ ] piruvatul
e) [ ] oxaloacetatul
97. NH3 este utilizat:
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţ iali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] î n aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei ş i a asparaginei
e) [x] la formarea să rurilor de amoniu
98. NH3 este utilizat la sinteza:
a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
99. Selectaţ i aminoacizii care transportă NH3 de la ţ esuturi spre ficat ş i rinichi:
a) [x] glutamina
b) [ ] glicina
c) [x] alanina
d) [ ] arginina
e) [x] asparagina
100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:
a) [ ] glutamatul
b) [x] aspartatul
c) [ ] glutamina
d) [ ] alanina
e) [x] NH4+
101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] să rurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic ş i ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH ş i FADH2 necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
104. Azotul neproteic sangvin include:
a) [ ] proteidele
b) [x] ureea
c) [ ] hemoglobina
d) [x] aminoacizii
e) [x] peptidele
105. Azotul neproteic sangvin include:
a) [ ] glucoza
b) [x] creatina, creatinina
c) [x] acidul uric
d) [x] indicanul
e) [ ] corpii cetonici
106. Câ te molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei molecule de alanină pâ nă la CO2, H2O ş i NH3?
a) [ ] 6
b) [ ] 15
c) [x] 18
d) [ ] 38
e) [ ] 36
107. Glicina:
a) [ ] este aminoacid esenţ ial
b) [x] se transformă î n serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei î n serină este o reacţ ie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei î n serină participă N5, N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)
108. Glicina participă la sinteza:
a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice
109. Glicina participă la:
a) [x] sinteza serinei
b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveş te ca sursă de grupă ri cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
110. Glutationul:
a) [x] este o tripeptidă
b) [ ] este o enzimă conjugată
c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
e) [x] este alcă tuit din glutamat, cisteină ş i glicină
111. Glutationul:
a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
c) [ ] e coenzima catalazei
d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)
112. Serina (Ser):
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei
113. Serina (Ser):
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
b) [x] serveş te ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice ş i pirimidinice
e) [x] î ntră î n componenţ a centrelor active ale serinproteinazelor
114. Cisteina (Cys):
a) [ ] e un aminoacid esenţ ial
b) [x] două molecule de Cys legate prin legă tura disulfidică formează cistina
c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei
d) [ ] Cys participă la sinteza serinei
e) [x] Cys se sintetizează din metionină ş i serină
115. Cisteina (Cys):
a) [x] gruparea –SH a Cys se conţ ine î n centrele active ale unor enzime
b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor biliari
d) [ ] Cys degradează pâ nă la oxaloacetat ş i NH3
e) [x] Cys se scindează pâ nă la H2S, SO32-, SCN-, NH3, piruvat
116. Metionina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cisteină ş i treonină
c) [x] este aminoacid indispensabil
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid cetoformator
117. Metionina (Met):
a) [ ] metionina liberă este donator de grupă ri -CH3 î n reacţ ii de transmetilare
b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie
d) [x ] SAM este donator de grupă ri -CH3 î n reacţ ii de transmetilare
e) [x] î n rezultatul transmetilă rii SAM se transformă î n S-adenozilhomocisteină (SAHC)
118. S-adenozilmetionina (SAM):
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveş te ca donator de grupă ri -CH3
d) [ ] serveş te ca donator de adenozil
e) [ ] serveş te ca donator de metionină
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveş te ca donator de grupare metil la sinteza:
a) [ ] noradrenalinei
b) [x] adrenalinei
c) [x] creatinei
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
120. Homocisteina:
a) [ ] se obţ ine prin demetilarea metioninei
b) [x] se obţ ine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei
d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid proteinogen
121. Fenilalanina (Phe) ş i tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micş ti – gluco- ş i cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
122. Fenilalanina (Phe) ş i tirozina (Tyr) sunt precursorii:
a) [x] catecolaminelor
b) [ ] serotoninei
c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) ş i tiroxinei (T4)
e) [x] melaninei
123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
d) [x ] î n calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţ a ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate î n metabolismul fenilalaninei ş i al tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţ ar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
125. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţ a ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestă rile clinice sunt determinate de mă rirea concentraţ iei de tirozină
c) [ ] manifestă rile clinice sunt determinate de micş orarea concentraţ iei de fenilalanină
d) [x] manifestă rile clinice sunt determinate de mă rirea concentraţ iei fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
126. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţ a ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţ a ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se î nnegreş te î n contact cu aerul datorită prezen&#
|
|